RSS

Despre

Adresa: Chişinău, MD-2001, Bd. Ştefan cel Mare, 1 AŞM.,
tel/fax: +337 22 27 14 37;

Şef sector: Ana Pascaru, dr. în filosofie, conferenţiar cercetător, profesor asociat al Universităţii New-Port (SUA)
mob: +373 79846222
e-mail: apascaru2010@gmail.com

Componenţa sectorului:
şef sector,
1 cercetător ştiinţific principal – Gheorghe Bobână, dr. hab.filos,
1 cercetător ştiinţific superior – Lidia Troianowski, dr.filos.,
3 cercetători ştiinţifici – Silvia Şaptefraţi, dr.filos.,
Nicolae Bodean,
Andrei Perciun

Scurt istoric:
Sectorul de Filosofie reprezintă subdiviziunea din care ulterior s-au constituit  Secţia de Filosofie (1969) şi Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept (1991), reorganizat în Institutul de Filozofie, Sociologie şi Ştiinţe Politice (2006), ulterior în urma reorganizării IFSŞP (2009) sectorul a revenit la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Sectorul  îşi are originile în anii 50 ai sec. XX. 1956 – an de referinţă pentru apariţia şi dezvoltarea cercetărilor filosofice şi fondarea Sectorului de Studiere a Istoriei gîndirii filosofice şi Social-politice organizat în cadrul Institutului de Istorie al AŞM.

În cadrul sectorului mai bine de jumătate de secol s-a promovat necesitatea  de a readuce în circuitul ştiinţific şi cultural din ţară şi de peste hotare a moştenirii celor mai reprezentativi gânditori români, în primul rând a celor ce au activat în arealul basarabean. Reflectarea specificului moştenirii lor s-a conturat în cercetările comparate asupra istoriei gîndirii filosofice româneşti efectuate de D. Ursul, V. Ermuratschi, Al. Babii, Gh. Bobână, Şt. Lupan, D. Tabacaru, V. Topilina, V. Juc. Au fost investigate diverse aspecte ale concepţiilor filosofice ale lui Petru Movilă, Nicolae Milescu Spătaru, Dmitrie Cantemir, Alexandru Sturdza, Vasile Laşco, Constantin Stere, reflectate într-un şir de monografii, culegeri de articole, reviste de specialitate şi elaborate teze de doctorat. Printre lucrările de referinţă se numără : „Dimitrie Cantemir – gânditor şi om politic” (V.Ermuratschi, 1973), „N. Milescu Spătarul” (D.Ursul, 1980), „Dimitrie Cantemir” (A.Babii, 1984), „N. Milescu Spătarul şi problemele culturii Moldovei” (1991), „Filosofia lui Constantin Stere în contextul culturii româneşti” (1997), „Petru Movilă. Profilul unui destin” (Gh. Bobână, 1996), „Din istoria gândirii politice româneşti”  (V. Juc,1998) „Umanismul în cultura românească din secolul al XVII-lea – începutul secolului al XVIII-lea”(Gh.Bobână, 2005). Pentru a facilita accesul comunităţii ştiinţifice şi al publicului larg  la documentele şi operele înaintaşilor s-a dus un lucru enorm în arhivele, bibliotecile şi centrele culturale din întreg spaţiul sovietic. Rezultatul lor s-a finalizat în culegerile de texte ale gânditorilor: N.Zubcu-Codreanu, „Scrieri” (1978), Amfilofie Hotiniul „Gramatica de la învăţătura fizicii”(1990), „Antologia gândirii pedagogice din Moldova”(1994), „Dimitrie Cantemir, Scrieri filosofice alese”(2003);

 

Comments are closed.